Roma - On or off budget

Roma... o poezie... sau un roman... un film... de groaza!

Roma, muzeul in aer liber... victima propriei sale  faime, Roma este sufocata de istorie ca de balarii...

Atatea imagini, atatea sentimente amestecate, blitz-uri ale memoriei... cand vine vorba despre Roma as vrea sa tac.

Transportul in Roma

Imediat ce cobori din avion, cand te lasi dus de fluxul de oameni catre iesire (bine ca stiu ei unde e iesirea), incepi lupta cu transportul din Roma. Primii care te asalteaza sunt taximetristii, albi sau nu, oficiali sau nu, la camasa sau in pantaloni scurti, toti te intreaba daca vrei un taxi. Noi am zis  nu. Continui urmand indicatoarele catre statia de metrou/tren, lasi taximetristii guralivi in urma, si cand te apropii de intrarea in statie intalnesti ghiseele rosii si automatele de bilete ale vanzatorilor de transport urban. Alaturi de ei, cu ecusoane atarnate de gat, vanzatorii de locuri in minibus, iti ofera pentru 14 euro de persoana, un loc intr-o dubita cu 7-8 scaune si iti promit ca te duc la orice hotel esti cazat. Gandind retrospectiv, imi pare un pic rau ca nu am ales aceasta varianta. Am trecut de ei, am ocolit automatele de bilete si am traversat prin subteran in statia de tren/metrou. De fapt statia de tren... chiar daca desenul de pe panouri te induce in eroare semanand foarte bine cu un metrou, statia este doar pentru tren.

Tren de la Fiumicino Airport pana in Roma. In functie de companie si tipul de tren exista mai multe variante. Cea mai ieftina varianta este trenul regional care te transporta din aeroport pana la Orte oprind in muuulte statii. Acesta este 8 euro de persoana. Noi am coborat la Tuscolana fiind statia cea mai convenabila in raport cu pozitia hotelului.

Alta varianta e trenul expres care te duce glont din aeroport la Termini, nodul principal, statia mama, inima transportului din Roma. Pret: 14 euro de persoana in majoritatea timpului, 8 euro daca iei trenul de ora 5 sau 6 dimineata. Mai exista si o varianta de 19 - 22 euro dar nu cred ca intereseaza pe cineva.

Pentru varianta slow, regionalul, am cumparat bilete de la singurul magazin, de tutun si ziare, unde se vindeau aceste bilete. Varianta fast, expresul, se poate achizitiona de la ghiseele Trenitalia sau de la automatele rosii din gara. Mai sunt si alte mici agentii care vand bilete pentru trenul expres.

Inainte de a cumpara bilete pentru trenul de la aeroport la Roma, ne batea gandul sa ne luam abonamente pe toate mijloacele de transport din Roma (metrou, transport de suprafata). Am intrebat in dreapta si in stanga, am reusit sa ne intelegem cu italienii intr-o engleza stalcita, si a noastra si a lor,  iar la final am inteles ca exista abonamente de 1, 2 sau 3 zile si abonamente de o saptamana. Nici unul din aceste abonamente nu includea si trenul de la aeroport catre Roma, iar pretul intre abonamentul de trei zile si cel de o saptamana diferea cu vreo 5 euro... cel de 3 zile era undeva la 28 de euro si cel de o saptamana 32 sau 34 de euro.

Intrucat nu ne-am pus de acord (4 capete, 3 idei diferite si asta fiindca al 4-lea plecase sa manance) nu ne-am luat decat biletul de tren urmand sa ne decidem ce facem cu abonamentele dupa ce ne cazam.

Si bine am facut ca nu ne-am luat abonamente din gara. Doi dintre noi aveam deja platite din tara doua zile de ture de bicicleta (tura 1 si tura 2), iar pana la locul de intalnire cu biciclistii am mers pe jos. Ceilalti doi si-au luat Hop-on Hop-off Bus (culoarea rosie) pentru doua zile si au "hop-ait" prin centrul Romei fericiti contra sumei de 32 de euro fiecare... adica cat un abonament de transport in comun pe o saptamana. Avand in vedere ca autobuzele Hop-on Hop-off nu intrau in abonamentul de transport in comun, si ca un turist cel mai mult are nevoie de ruta obiectivelor turistice, desi au platit mai mult pentru 2 zile, au avut avantajul de a avea o ruta dedicata activitatilor turistice ca a nu mai vorbim de audioghid inclus. 

Autobuzele turistice de tip Hop-on Hop-off... sunt si ele cu smecherie. Punctul de plecare, ca de altfel punctul central al intregului transport roman, este Termini. Undeva pe laterala statiei, in stanga cum stai cu spatele la cladirea Termini. Din statia respectiva pleaca 4 firme de transport turisti: unii galbeni (ceva cu Roma Cristiana - probabil iti pun muzica bisericeasca cand nu au ce sa iti zica in castile audioguide-ului), unii verzi (Green Tour), unii roz (despre care nu stiu nimic) si unii rosii (cei cu pretul de 32 de euro pe persoana pentru 2 zile). Dupa urmarirea intensa a traficului, prietenii nostrii care au beneficiat de autobuzul turistic, au ajuns la concluzia ca, desi sunt mai scumpi, cei de pe linia rosie merita cel mai mult fiindca au o densitate foarte mare de autobuze, asta insemnand ca nu vei sta sa astepti urmatorul bus turistic cand ai terminat de vizitat monumentul pentru care te-ai dat jos din autobuzul anterior.

In Termini in afara de trenuri, metrouri si autobuzele turistice sunt si statii pentru majoritatea mijloacelor de transport de suprafata din Roma. Peroanele, adica statiile, sunt notate cu litere, iar pentru fiecare litera exista cel putin 5-6 linii care pleaca din acelasi loc. Liniile sunt cu cifre.  Biletele de autobuz sunt 1,5 euro ruta. Sa definim ruta: prin ruta se intelege deplasarea timp de o ora, indiferent cate mijloace de transport folosesti. Poti sa mergi cu un singur autobuz, sau sa schimbi 2-3 autobuze sau mai multe, cu conditia sa nu depasesti o ora. Conceptul mi se pare cel putin ciudat fiindca nu m-am lamurit cum calculezi ora si ruta. Iar daca iti expira cand esti in autobuz, ce faci, te dai jos sa iti iei bilet? Poate nu am inteles eu corect. Case de bilete nu sunt in statiile autobuz din Roma. Singura casa de bilete pe care am gasit-o a fost in Termini. Loc de unde ne-am si luat de altfel bilete pentru cate calatorii am estimat noi ca o sa facem.  O alta ciudatenie a conceptului este faptul ca, poate nu ai de schimbat decat un autobuz intr-o ora, dar e posibil sa iti expire timpul asteptand ca autobuzul sa vina in statie. Transportul in comun cu autobuzul in Roma este ... rar! Atat de rar incat nu te poti baza pe el. Cred ca am asteptat o data 10 minute si a 2-a oara 20 de minute sa vina autobuzul de care aveam nevoie. Partea faina este ca in fiecare statie, placa indicatoare de statie are inscrise si toate statiile urmatoare pe unde va trece autobuzul. Sus indicativul numeric al autobuzului, dedesubt toate statiile in ordine. In fiecare statie opresc cel putin 3 linii de autobuz. Macar nu te plictisesti cat astepti... mai citesti un traseu, mai te uiti dupa oameni...

Dar daca risti sa pierzi vre-o intalnire importanta (cum era noi sa ratam turul de Colosseum fiindca am asteptat 20 de minute autobuzul in statia de la Vatican) poti apela la taxi. Taxiurile sunt multe in Roma. Cele albe, cu inscris pe lateral in care sunt trecute tarifele cica sunt singurele oficiale. Io nu am vazut in Roma alte taxiuri decat albe si cu inscris lateral... dar mai stii... or fi si alte tipuri. Taximetristi se misca bine in Roma. Sunt destul de relaxati in ciuda traficului atat de aglomerat incat te intrebi cum de nu sunt strazile lor pline de cioburi sau dinti.  Tarifele... greu de inteles pentru mine... ceva intre 1,10 si 1,60 euro /km in functie de zona si viteza de deplasare, la care se adauga un tarif de pornire de aproximativ 4 euro si multe altele in functie de situatiile intalnite.  Oricum... din vecinatatea Fontana di Trevi pana la hotel ne-a luat  vreo 14 euro (adica pentru aproximativ 4 km cu traficul aferent) iar de la hotel la aeroport (fiindca hotelul era in afara Zidurilor Aureliene, adica eram in afara zonei protejate) 55 de euro. Daca eram in centrul Romei cursa la aeroport avea tarif fix 48 de euro. Pe timp de noapte, din apropiere de Trastevere (de pe unul din podurile peste Tibru) pana la hotel, 12 euro. Toate taxiurile au mers cu ceasul pornit, nu a existat discutie de genul "mica intelegere".

Clar in Roma, mersul pe jos e sfant! Dar, si aici exista inconveniente date de trotuarele valurite, uneori foarte inguste, niciodata ocupate in mod abuziv de masini, dar pe care trebuie sa le imparti cu biciclistii. Alte inconveniente sunt placutele indicatoare de strazi (absente in forma cunoscuta mie, de dreptunghi alungit, de obicei albastru, agatat pe un stalp la colt de strada) ce in marea lor majoritate au culoare gri si sunt tencuite in peretii cladirilor, nu intotdeauna foarte aproape de colt si stradutele intortocheate, plecand cate 2-3 din aceeasi intersectie sau foarte aproape una de cealalta incat nu esti niciodata sigur pe care sa o alegi. Fara foarte multa rabdare, un gps functional sau o harta si disponibilitatea de a intreba la fiecare colt, in Roma te ratacesti imediat.

Roma, in ceea ce priveste circulatia, are un set de reguli nescrise. Singura regula ce iese in evidenta este sa ii protejezi pe cei mai fragili. Nu stiu cum fac romanii dar de fiecare data reusesc sa opreasca la trecerea de pietoni fara sa scartaie rotile, reusesc sa faca loc motociclistului care trece prin dreapta sau stanga la mustata, reusesc sa incetineasca si sa permita biciclistului sa schimbe banda corespunzator.  Dar, si cei mai fragili au regula lor nescrisa... cat am umblat prin Roma nu am vazut pieton care sa se arunce pe trecerea de pietoni, biciclist sau motociclist care sa nu se asigure si sa adapteze viteza la situatia data.

Mancarea in Roma

In Italia nu ai voie sa ratezi pizza si gelato!

Mda... la gelato nu cred ca ai cum sa dai gres... am incercat din 2 locuri, in ambele a fost foarte buna. Fiind un produs  "marca italiana" au o mandrie a acestui lucru si se ocupa cu raspundere de el. Prima inghetata am mancat-o in prima zi in Roma, pe Via Merulana nr 166. O gelaterie ascunsa ochilor de copacii batrani ce strajuie o stada la fel de batrana. Am dat de ea cautand o farmacie. Apoi am vazut ca nu doar turistii cumpara inghetata de acolo, si italienii se opresc la ceva bun. Preturile variaza in functie de tipul de cornet  si numarul de cupe. Cea mai ieftina 2 euro iar cea mai scumpa (3 cupe in cormet comestibil) 5 euro. Aromele la alegere. Cremoasa, delicata, rece si dulce, pe scurt foarte buna. 

A doua inghetata am luat-o din Trastevere, in a 3-a seara in Roma, de pe strada Vicolo De'Cinque nr 16. Preturile tot intre 2 euro si 5,5 euro. Cea mai ieftina in cutie de plastic, cea mai scumpa in cornet comestibil (dar aici iti alegeai un numar de cupe intre 3 si 5, nu aveau o cantitate fixa pentru inghetata la 5 euro). Arome tot la alegere. Vazand ca fac poze domnul de la gelaterie a considerat necesar sa imi faca o favoare si mi-a dat cu mare grija si mandrie sa gust o aroma pe care nu o aveau expusa, inima de migdale... fara sa isi inchipuie macar ca mie nu imi plac migdalele! Am degustat cu delicatete (a se citi: din varful buzelor) si am multumit pentru gest incercand sa par foarte incantata de aroma migdalelor. Ce mai ramasese in lingurita i-am pasat rapid prietenei mele (care e inebunita dupa migdale) cand domnul de la gelaterie servea un alt client. Foarte buna si aceasta inghetata... am lins tot chiar si ce se scursese pe degete! Bine ca nu erau muste in Roma ca altfel ajungeam cu roiu' dupa mine la hotel la cum m-am mozolit in inghetata mancata.

In ceea ce priveste experienta pizza, trebuie sa fii un pic atent. Aici nu mai merge ca la gelato. Exista si alte neamuri care prepara pizza si nu toti o fac pe gustul meu. In cazul pizza, nu mai e un gust universal, aici fiecare are preferinte. Blat mai gros sau mai subtire, mai bogata sau mai simpla, mai cu ulei sau mai uscata. Eu nu sunt mare pofticios, pentru mine mancarea e viitoare energie destinata consumului nicidecum placere vinovata a aromelor. Din aceasta cauza consider ca pot sa emit o parere independenta de preferinte personale referitor la pizza. Ei bine, am luat pizza din 3 localuri. Doua din ele in cartierul in care locuiam, una in centru langa Fontana di Trevi.  Cand am pasit prima data in Roma, dupa cazare, am intrat in prima pizzerie intalnita in cale. La 2 minute de mers pe jos de Hotel Cilicia, pizzeria "Vecchie Maniere" (Via Acaia, 57)... un local mic, linistit (prea linistit fiindca noi eram singuri clienti, iar ospatarul a plecat imediat dupa ce am ajuns noi asa ca am ramas doar cu bucatarul) din care iti cumparai pizza la kg... sau la suta de grame. Dintr-o pizza mare ti se taia o bucat fix cat de mare doreai sa fie. Bucata era cantarita, feliata, incalzita in cuptor si... servita. La masa sau la pachet. Cum doreai. Sortimente... variate. Puteai sa iti dai seama care era mai buna fiindca aia era bucata cea mai mica din galantar. Si in zilele urmatoare, dupa fiecare tura de bicicleta tot acolo am mancat pizza. In fiecare zi am incercat altceva. Pot spune ca de la pizza cu branza, trecand prin cea cu mozzarela si busuioc sau cea cu carne si ciuperci si terminand cu cea cu branza si cartofi, toate au fost foarte bune ("curcubeu pe cerul gurii" ca sa citam din clasici). Am ceva retineri la pizza cu branza si cartofi gustul ei amintindu-mi un pic de piure cu paine... combinatie pe care eu nu o mananc. Dar nu pot spune ca a fost rea... Asa de rea ca cea pe care am luat-o din alta parte, un pic mai jos pe strada (de la "C'e Pizza per Te"). Am intrat in acel local in prima noapte in Roma fiindca ma palise foamea in toiul noptii si altceva nu mai era deschis la acea ora (11 noaptea) pe strada. Mare dezamagire. Desi la prima vedere diferenta intre cele doua pizza era numai forma tavii in care fusese coapta, cand gustai iti dadeai seama ca nu au nici o legatura. Cea de la "Vecchie Maniere" era cu blat subtire, crocant dar moale in acelasi timp, cu arome bine definite, in schimb cea de la "C'e Pizza per Te" era un blat plin de ulei desi nu foarte gros, iar aromele erau amestecate cu gust pregnant de cascaval imbibat in ulei.  Preturile corespunzator calitatii: la "Vecchie Maniere" kg de pizza varia intre 10 si 15 euro  iar la "C'e Pizza per Te" kg de pizza era intre 8 si 10 euro.

A treia incercare de pizza a fost in ultima zi, dupa iesirea de la turul de Colosseum si Campidoglio cand am fi mancat si pietrele din Via Apia. Am ales un local la intamplare, undeva intr-o piata unde am gasit o masa libera. Am inteles ca in Roma se poarta "taxa de scaun" insemnand vreo 3-4 euro atasati la sfarsitul notei de plata pentru faptul ca nu ai mancat in picioare ci ca le-ai folosit scaunul si masa. Prieteni nostrii s-au asigurat ca in acel local nu se practica asa ceva. Comod asezati dupa o zi de alegatura am comandat fiecare ce a vrut. Sotu' si cei doi prieteni ai nostri au luat pizza.  Quatro formaggio si capriciosa. Una la 14 euro cealalta la 11 euro. Dimensiune cam 30 cm diametru. Nimic deosebit... doar gustul. Pizza quatro formaggio avea clar definite gusturile branzelor folosite, blatul subtire, fara ulei. Fiecare muscatura cerea o alta dupa ea.  Lamurita cu pizza italiana, convinsa ca daca stii sa alegi nu ramai nemancat cu pizza eu am incercat alte gusturi italiene. Pastele... alt produs specific zonei. La Bibo (Piazza SS Apostoli, nr 58), restaurantul fara taxa de scaun, am incercat paste amatriciana... un fel de spaghete cu sos de rosii si sunca printre. Nu m-au dat pe spate asa cum s-a intamplat la pizza. La fel le gatesc si io acasa. Tot in spiritul incercarilor am zis ca incercam si un tiramisu de la mama lui de acasa. Intr-adevar nu am dat gres. Foarte aromat, se topea sub taietura linguritei. Pastele  mele au fost 9 euro iar tiramisu 5 euro.  Toata mancarea am udat-o cu limonada (5 euro 330 ml) si apa minerala ( 1 litru la pret de aur: 4 euro).

Incercarea mea cu pastele nu a fost prima de acest gen. Cu o seara inainte in Trastevere, cartier cunoscut pentru terase si mancare, nu puteam rata si ne-am oprit la un local cu meniu oferta, Baccanale (Via della Lungaretta, nr 81). Un aperitiv (bruschete), o portie paste si o bautura 12 euro. Daca sareai calu' si voiai bere mai plateai 2 euro in plus la meniu, iar daca aveai chiar tupeu si luai pizza in loc de paste mai adaugai 2 euro la final. Aici am incercat paste ravioli cu spanac... la sugestia chelneritei careia i-am specificat ca vreau ceva specific italian. Nus' ce a inteles fata, mie mi s-au parut la fel ca acasa. Nu am fost topita de savoarea lor.  Daca rememorez faptele ajung la concluzia ca la mine acasa se mananca ca la italieni! Oare... asa o fi... o fi de la stramosii comuni? De la Traian ni se trage clar!

In afara de fanteziile cu gelato, pizza si paste nu am apucat sa ne intindem prea mult cu mancarea. In fiecare zi am cumparat apa din market-ul de pe strada hotelului (preturi intre 0.5 euro si 1,5 euro in functie de cantitate si firma), ceva fructe ... scumpe... (4-5 euro kg, noroc ca nu luam asa multe) si cam atat. Espresso mic baut pe genunchi  e cam 1 euro in chioscurile din oras. In schimb daca te mananca sa cumperi apa de la aceleasi chioscuri scapi fara sa vrei de 2,5 euro.

Asa ca in Roma sa nu ratati gelato si pizza facuta italieneste... nu altfel! In rest, ce e sanatos (mai ales pentru portofel) se gaseste in market!

Cazarea in Roma

In Roma exista taxa de oras. Bine, cam in toate orasele exista asa ceva... Dar, in Roma, o simti. E 4 euro de persoana pe noapte. Pentru 4 nopti cum am stat noi si doi oameni am injurat de 32 de euro. Taxa se plateste la hotel (in ziua plecarii sau cel putin dupa ce iti fac inregistrarea datelor) si nu este inclusa in pretul camerei asa cum am vazut in alte parti.

Cat priveste hotelul, fiecare cu ce noroc are... Eu am fost multumita de optiunea noastra. La 412 lei camera dubla pe noapte si trei stele calitate... a fost ok avand in vedere ca e vorba de orasul Roma. 360 euro pret final pentru doi oameni si 4 nopti de cazare in zona linistita a Romei.

Hotel Cilicia, pe Via Cilicia, fara mijloace de transport in apropiere. Linistit, curat, cu o gradina interioara calma, personal dragurt la receptie, cameriste speriate de bombe... dar tare departe de mijloace de transport. Transportul doare...

De la trenul regional ce leaga Fiumicino de Roma, statia Tuscolana, mergi pe jos de iti vine acru... mai ales daca o mai iei si in directie opusa fiindca gps-ul nu gaseste satelitii.

Cu trenul expres, coborare la Termini ai de luat un autobuz (nr 360 parca...) pana mai aproape apoi mergi pe jos... dar mult mai putin ca de la Tuscolana.

In rest, singurul mod de a ajunge la hotel si de a pleca de la hotel este mersul pe jos sau, pentru cei cu dare de mana, taxiul.

Muzeele din Roma

Orice turist se duce la Roma din doua motive: istorie sau cumparaturi.

Cumparaturi nu am incercat, am atins usor capitolul muzee.

Roma in sine este un muzeu. Fiecare casa, fiecare zid sau gard, fiecare strada este un muzeu prin arhitectura si prin povesti nestiute. In afara de muzeul in aer liber, Roma are o retea dezvoltata de muzee indoor.  Muzee de arta, muzee de istorie... Unele cu plata, altete gratis.

Avand ocupate doua zile cu ture de bicileta, nu am avut sansa sa vizitam decat muzeele Vaticanului, Colosseumul si Campidoglio/ Forro Romano intr-un tur ghidat, preplatit din tara, tur ce ne-a costat 72 de euro de persoana si care in afara de ghidul personal includea si biletele de acces in Vatican, Colosseum si Campidoglio. Cat costa "la liber" fiecare din aceste obiective... nu stiu sigur... daca am inteles bine de pe afisajele intalnite in cale, Colosseum 12 euro pret intreg, 7 euro jumate la reducere si gratis copii iar Vaticanul habar nu am ca nu era afisat la vedere. Oricum la Vatican oferta e variata avand posibilitatea de tururi cu audioguide sau tururi cu trenuletul... sau tot felu' de alte gaselnite turistice.

In turele cu bicicleta au fost incluse si cateva muzee din imprejurimile Romei cum ar fi Muzeul Zidurilor Aureliene (Museo delle Mura), care se gaseste la Poarta Appia sau poarta San Sebastiano. Intrare gratis, vedere superba din varful turnului, informatii contradictorii... pe o placa la intrare scrie "Porta S Sebastiano", daca intrebi doamnele din muzeu iti zic ca e "Porta Appia".  Alt muzeu ce ar fi putut fi vizitat, dar nu am avut timp in tura de bicicleta, era catacombele San Sebastiano. Intrare 8 euro, nu am voie sa fac poze. Numai tur organizat cu ghidul lor, program fix... am fi avut de asteptat 20 de minute pana la urmatorul grup asa ca m-am multumit cu vizitarea bisericii care era gratis si vizitabila la orice moment.  "Villa di Massenzio", mai jos pe Via Appia Antica, tot intrare gratuita, e un parc arheologic in care se mai poate vizita si un dom mititel.  Alta locatie, alte informatii contradictorii... Pe harta muzeelor zona asta plina de ruine e notata ca "Villa di Massenzio"... in descrierea turului de bicla se pare ca am vazut in aceasta locatie "Circus of Maxentius", mormantul Cecilia Metella (dom-ul cel micut) si "Ninfeum of Villa dei Quintili"... sa moara bibi ca era cam putin spatiu pentru toate astea! Orice om fi vizitat, a fost gratis! "Aqeducts Park" e parc local asa ca a fost gratis si la fel parcul "Valle della Caffarella". In turul de bicla din centrul Romei, am mai intrat in "Pantheon" unde era o coada infernala si ne-am strecurat intre doua grupuri de turisti cu de-a forta. Si aici vizitarea e gratis. La fel muzeul din Monumentul Vittorio Emanuele II ("Victoriana" cum ii zic localnicii), dar aici, sa urci pe monument sa admiri privelistea Romei costa... liftul pana sus a fost 7 euro de persoana pentru seniori ca noi. Juniorii aveau reducere dar nu m-a interesat fiindca nu ma incadram la categorie.

Alte muzee nu am mai calcat. Preturi banuiesc ca se afla usor de pe net. Cu locatiile si numele lor stam mai prost fiindca se pare ca aproape toate locatiile au mai multe denumiri recunoscute.

Roma prozaica, Roma contradictorie, Roma supravietuitoare... Roma este batrana dar se straduieste din rasputeri sa para tanara... Uneori ii iese, alteori nu... Uneori e calda si primitoare, alteori te respinge imbufnata...  Trage aer in piept si mai incearca o data, e posibil sa o prinzi in toane bune... iar cu timpul o sa inveti cum sa ii atingi coarda sensibila.